Amintiri... de copil

AMINTÍRE, amintiri, s.f. I. Faptul de A(-și) aminti. ♢ Loc. adv. În amintirea cuiva (sau a ceva) = ca semn că cineva (sau ceva) n-a fost dat uitării. II. 1. Imagine păstrată în memorie, lucru amintit. 2. Obiect (dăruit) care amintește de cineva sau de ceva; suvenir. 3. (La pl.) Gen literar, asemănator cu memoriile, în care scriitorul descrie fapte din propria viață. – V. aminti.

Sursa: DEX

Complicat a incepe sa vorbesti despre copilarie. Numai daca te gandesti la aceasta etapa a vietii, iti vin in cap numeroase actiuni proprii sau a celor din jur, despre care adesea ai zis in sinea ta: "e clar, p-asta n-o voi uita niciodata".

Stateam si ma gandeam, ce-ar fi daca nu am avea copilarie. Probabil nimic. Probabil... Stiu, am fi niste copii la varste inaintate.

Un aspect important al copilariei: nu sta in puterile noastre s-o facem cum vrem 100%, depinde de altii, de cei din jurul nostru, cei care ne-o croiesc dupa viziunea lor. Ca o fac bine sau rau, nu-mi dau seama cine ar putea analiza acest lucru. Pe de alta parte, ce capacitate am avea noi sa ne-o facem implinita la o varsta atat de frageda? Pana la urma, suntem ca o bucata de plastilina, care odata cu terminarea copilariei, se intareste.

EU personal, ma consider destul de norocos, imi aduc aminte cu placere de copilarie, de toate etapele ei. Chiar vorbeam cu niste prieteni," bai frate, noi chiar am avut copilarie". Si cam asa e. Evit sa spun copiii din ziua de azi, va parea ca un conflict de generatii. Revin si subliniez activitatea lor, predominant navigatista, amestecata cu ceva CS, neaparat nike-uri in picioare, haine de firma iar daca intrii virgin la liceu, esti terminat, un fel de head shot.Noi astia mai " vechi " ne aducem aminte cu placere de basketii chinezesti, mingea de 35, vesnicele julituri din coate si genunchi, teava de cornete, tarsa pe surprize si lista poate continua la nesfarsit. :)

Intr-adevar, este greu sa analizezi ani de zile in cateva randuri. Dar placerea de a-ti aduce aminte de acele clipe, de nepretuit.

Nu stiu daca este potrivit video de mai jos, dar el poarta vina pentru aceasta postare. P.S. Cam toata gasca stia versurile la melodie.

Enjoy :).

Cimitirul Bellu - Ce vreti de la noi ( 1995 )

Sunt convins ca de cele mai multe ori asociati anumite intamplari cu o melodie. Ca sunt amintiri bune sau rele, numai voi stiti. Ei bine, si mie mi s-a intamplat acest lucru de multe ori. Nu stiu ce aspecte a atins in cazul de fata melodia pe care o voi posta, cert este ca actiunea se petrecea undeva langa granita cu bulgarski, pe la Vama Veche. Despre amanuntele de acolo in viitoarele postari. Pana atunci, va las in compania celor de la The Cat Empire...

The Cat Empire - The lost song (live)

O scurta vizita la teatru

Revin dupa o perioada destul de lunga de stagnare. Nu pentru ca nu aveam ce sa scriu pe aici, pur si simplu lipsa chefului si-a pus amprenta asupra datei ultimei publicatii.

Nu as putea spune ca recent am fost la teatru. Dar am fost si chiar v-as recomanda o piesa plina de satira, care pune accentul excelent pe lumea care ne inconjoara. Biletul nu este scump, se joaca la Teatrul Foarte Mic ( undeva intre Piata Rosetti si Universitate ) iar starea de dupa este plina de normalitate. Nu ma apuc acum sa-mi spun parerea despre ea inainte s-o vedeti si voi. Poate chiar aveti ingaduinta sa trageti o fuga la tetrulet si eventual, astept comentariile voastre p-aici pe la mine.

Totusi, unele informatii nu strica:

• SADO-MASO BLUES BAR de Maria Manolescu
  
  Regia: Gianina CărbunariuScenografia: Andu Dumitrescu
  Mişcarea scenică : Carmen Coţofană
  Distribuţia: ADRIAN ANGHEL, VIRGIL AIOANEI, ROLANDO MATSANGOS

Sa nu uit, pentru bilete, arunca un ochi aici: http://www.teatrulmic.ro/bilete.htm

Claxonatul Interzis !

Intamplator, aud la radio o stire de genul: "Autoritatile cauta solutii pentru micsorarea nivelului zgomotului in capitala". Bun zic, ideea este ok, hai sa vedem cum vor rezolva problema.

O ora mai devreme, ma prezint la service ( nu dau nume ) sa-mi ridic in sfarsit masina dupa 2 saptamani de asteptare a acceptului de plata de la o firma de asigurari. Formalitatile de predare primire nu sunt importante. Plec spre casa. Aglomeratie. Nu conta, eram din nou in masina mea. Ajung pe soseaua Fundeni, cand, pe banda alaturata mie, vad un prieten in a sa stimabila masina.

Fac o mica paranteza. Ce fel de instinct poti avea in acest caz. Pai, ori ii dai un flash, ori scoti o mana, un picior pe geam, ori fluieri, ori, cazul cel mai frecvent intalnit, il claxonezi.

Da, incerc sa-l claxonez! Apas pe volan. Stupoare! Nu se aude nimic! Mai apas odata! Nimic! Nici macar un tzar! Nervos, incep sa injur printre buze... dar ma calmez repede, aducandu-mi aminte de stirea de la radio. E clar, imi zic, cu mine a inceput "reforma" zgomotului in frumoasa capitala.

P.S.

1. Oare respectivul service e mana in mana cu statul?

2. Cand am semnat actele de primire, mi s-a dat o foaie suplimentara, unde semnam acordul de a ma suna pentru un feedback. Astept telefonul lor...